In dorinte

Hai la mare doar cu ochelari de soare si in pijamale! Hai sa boschetarim noaptea printre stabilopozi si stanci pana dimineata cu un pet de bere si cativa covrigi, iar marea sa ne stropeasca timid! Sa stam intinsi pe nisipul umed, sa ne uitam la stele si sa le asim fiecareia cate o poveste. Sa facem baie goi si sa nu ne pese de nimic. Sa fim total rupti de lume si sa dansam haotic pe muzica buna ascultata la o terasa din apropiere. Sa ne tavalim prin nisip pana ne intra sub haine si prin par. Soarele sa se iveasca din mare, iar ea sa-l prelungeasca pana la noi si sa ne dea o raza sa ne incalzeasca. Noi s-o prindem, s-o bagam intr-un borcan cu amintiri alaturi de scoici, nisip, apa si aer de mare. Sa fim nebuni. Sa uitam de telefoane si internet si sa traim orice clipa ca si cum ar fi ultima. De ce toate lucrurile trebuiesc panificate? De ce nu putem fi spontani si sa ne surpindem chiar si pe noi insine? Sa ne bata inimile la unison, sa simtim adrenalina pana in stomac si sa fugim de nebuni. Sa ne mintim frumos la lumea e buna si sa nu iesim din balonasul nostru perfect. Sa ne demonstram noua ca viata e frumoasa cu bune si cu rele, atata timp cat noi ne-o dorim asa. Sa ne facem noi destinul. Sa visam la o batranete implinita si la hamace in petece de rai, la umba ciresilor batrani. Nimic nu e mai indraznet ca optimismul, iar ce-i cel mai greu de atins e pata de culoare pe care ti-o aduce. Lumea e grbita, asa ca hai sa ne punem in mijlocul ei si sa stam la un picnic. Nu ne poate lua nimeni fericirea atata timp cat credem noi in ea. Sa le zambim florilor de camp, sa stam intinsi printre ele si sa le simtim mirosul salbatic. Nimic nu se compara cu senzatia de libertate combinata cu aer curat si cer senin. Sa mancam din aceeasi inghetata ca si cum n-am mai fi mancat niciodata, s-o savuram asa de-adanc prin fiecare inghititura.